Inscripții latine

Inscripțiile și reflecțiile cuprinse în ornamentele de pe zidurile școlii, scrise în limba latină, reprezintă o mărturie a ceea ce a însemnat în perimetrul Europei cultura germană, cu vaste deschideri spre tiparele culturii clasice.

Pe frontispiciul liceului, deasupra intrării, privirea ne este atrasă de inscripția: ERVDITIONI.VIRTVTI.AC.EXEMPLIS.SACRA (Lăcaș pentru cultură,virtute și modele). Pentru o înțelegere cât mai exactă, trebuie făcute următoarele precizări: conceptul de virtus, -utis în antichitate făcea parte dintr-un sistem axiologic, temeinic articulat, care a asigurat cândva gloria Romei; virtus înseamnă calitate deosebită, virtute ca perfecțiune morală, iar exemplum, -i desemnează un model de urmat. Literele mai mari din cuvinte, de culoare aurie sunt și numerale latinești. Adunând aceste cifre, dar neținând seama de regula numeralului în care cifrele mai mici așezate în stânga celor mai mari se scad din acestea, iar cele din dreapta se adună cu ele, se obține anul în care s-a încheiat construcția clădirii - 1781.

Latein4

La intrare, realizată din pietre albe, în pavaj, ne întâmpină formula consacratü a salutului latin: SALVE (Salut!), imperativ al verbului salveo, -ere = a fi sănătos, a fi bine.

Latein5

Această formulă se repetă sub o altă formă la etajul I al clădirii: SALVETE DII SCHOLARVM PATRONI (Salutare zei protectori ai școlilor).

Latein3

Odată intrați în sala festivă sau aulă (denumire împrumutată de asemenea din limba latină unde cuvântul aula, -ae desemna încăpere principală, atriu) deasupra amvonului, într-un cerc auriu împodobit cu ornamente și ghirlande de frunze caracteristice stilului baroc, citim: TIMOR DOMINI INITIVM SAPIENTIAE (Teama de Dumnezeu este începutul înțelepciunii). Această reflecție se întâlnește de mai multe ori în Biblie, spre exemplu în Psalmul 110, Ecleziastul I,46 unde o găsim sub această formă sau uneori sub formă puțin diferită: Timor Domini principium sapientiae, care se amintește adesea înlocuind pe Domini cu un alt cuvânt. Pentru a percepe sensul exact al acestei reflecții trebuie să facem unele precizări în privința cuvântului timor (teamă) care trebuie înțeles din perspectivă teologică, sensul său deosebindu-se de acela care desemnează frica, spaima puternică provocată de ceva neașteptat, un pericol etc. Așadar, aici, timor exprimă sentimentul de sfială sau de neliniște în fața unor evenimente sau fapte miraculoase atribuite lui Dumnezeu și, în același timp, teama de pedeapsa cerută de păcat. Dacă, în înțeles obișnuit, înțelepciunea (sapientia, -ae) este expresia unei instrucții deosebite, a unor cunoștințe acumulate și bine folosite și a unui comportament de viață adecvat cu această stare, în accepțiune religioasă înțelepciunea este mai presus de orice înțelegere, ea reprezintă un dar special de la Dumnezeu, prin care El vrea să fie cunoscut.

Latein2

Pe tavanul sălii festive încadrată de frunze ornamentale, două trompete și alte două cărți închise, se află o carte deschisă, simbol al cunoașterii, pe paginile căreia se pot citi: NATVRA ATQVE REVELATIO (Natură și revelație), ultimul cuvânt fiind despărțit în două părți: reve/latio. Natura, -ae desemnează universul, totalitatea ființelor și fenomenelor create de Dumnezeu, iar revelatio (revelație sau descoperire din latinescul revelo, -are = a dezvălui, a descoperi) arată acțiunea prin care Dumnezeu Se descoperă pe Sine lumii create.

Latein1

Înțelegând mesajul inscripțiilor, ce vine din veacuri trecute, oricine va trece pragul școlii va fi îndemnat să descopere în acestea, temeiurile unei atitudini plămăditoare de cultură și sensibilitate, fără de care nu se poate concepe desăvârșirea unei personalități integrate pe deplin lumii moderne.

Prof. Olga Suciu